Scris de De multă vreme tot cochetam cu ideea de a vizita Atena, în primul rând pentru Acropole și Parthenon și mai apoi pentru toate celelalte artefacte arheologice pe care nu le-am vazut decât în cărțile de istorie. Mi s-a părut totdeauna, din punct de vedere cultural, unul din locurile pe care trebuie să le vizitezi, măcar o data în viață. În fond rădăcinile civilizației democratice occidentale acolo sunt!
În toamna aceasta s-a ivit ocazia unei vizite la Atena sub forma unui city-break de 4 zile.
Am rezervat o cameră la un hotel din apropierea dealului Parthenon și iată-ne aterizând la Atena cu o cursa Ryanair, într-o dimineață destul de rece de noiembrie.
La prima vedere, Atena te întampină cu o infrastructură destul de bine pusă la punct. De exemplu, metroul ajunge până la aeroport, sub forma unui tren de suprafață.
Biletul dus costa 12,50 Euro iar dus-întors 21 Euro. Trebuie spus că acesta este un tarif special, valabil doar pe legătura cu aeroportul, în rest tarifele la transportul în comun fiind semnificativ mai mici.
Dupa câteva stații, trenul o ia pe sub pământ și urmează linia de metrou M3 (albastru), trecând prin toate stațiile acesteia. O oprire frecventă este la stația din Piața Syntagma, centrul Atenei, la aproximativ 40 minute de la plecarea de la aeroport.
Știam de la prieteni că zona din jurul Pieței Omonia, un fel de „Piata Universitatii” de la noi, ar trebui evitată, dar în ruptul capului nu ne-am fi putut imagina așa ceva!
A fost una dintre experiențele cele mai șocante pe care le-am avut în cursul peregrinărilor noastre prin capitalele europene.
Practic, cartiere centrale întregi, din jurul piețelor Omonia si Syntagma, în mare, toata zona centrală a Atenei, sunt transformate în ghetouri!! De neimaginat probabil și pentru localnici, aceste zone formate din străduțe cochete altă dată, sunt acum lăsate pradă bandelor de cartier, drogaților și refugiaților.
Nenumărați oameni ai străzii, refugiați și greci deopotrivă, dorm sub cerul liber, adăpostindu-se de ploaie pe sub coloanele diferitelor blocuri, pe bucăți de carton. Pe aceste străzi, în aer dăinuie permanent un miros înțepător de urină și de dejecții umane. Locuitorii din aceste zone, își fac cu greu loc să iasă din case împingând la o parte cate un drogat adormit rezemat de ușa blocului.
Pereții tuturor caselor, sunt pictați în culorile feluritelor bande de cartier până sus, sus de tot. Practic fațadele au devenit, după cum ne-a povestit un localnic, adevărate panouri de afișaj ale furiei populare împotriva sistemului.
Nici metroul nu face excepție furiei bandelor de cartier, trenurile fiind vopsite deopotrivă cu pereții caselor.
În prima seară, la întoarcerea în camera de hotel, folosind desigur Google Maps pe drumul cel mai drept, am trecut printr-un părculeț (Exarchion, la doar două străzi de Ministerul Culturii!!) și pentru prima dată de când călătoresc, mi-a fost teamă.
Ne-am trezit împrejurați de drogați și oameni ai străzii, fără să mai putem sa ne întoarcem. Este o senzație de nesiguranță greu de descris.
Privirea tulbure și mersul legănat al drogaților care se plimbau prin fața noastră îmi dau și acum fiori pe șira spinării.
În butoaie ardeau focuri la care acești amărâți se încălzeau. În stânga un tip, probabil dealer-ul local, împărțea seringi cu droguri în văzul tuturor.
Și în tot acest marasm în care probabil sute de oameni se zbat, nu am văzut nici un polițist sau reprezentant al legii. Aceștia se ascund probabil în secțiile de poliție, nu știu, sau slujesc numai grangurii locali. În rest, locuitorii sunt lăsați să se descurce singuri cum pot.
Închei această scurtă descirere aici, cu o singură observație personală și desigur subiectivă:
Centrul Atenei este imaginea decăzută a unei capitale ajunsă aici datorită corupției și a hoției generalizate la nivel de stat.
Este o imagine testament, ce îmi va reveni în minte ori de câte ori cineva îmi va mai spune acasă „Las’ că merge și așa, că ne înțelegem noi”. „Înțelesul” (a se citi furăciunea) va avea mereu în mintea mea, mirosul acela ascuțit, de urină, de pe străzile Atenei.
Spre lauda localnicilor, oameni pașnici și primitori altminteri, trebuie spus că atmosfera de ghetou este specifică numai centrului capitalei elene, în rest viața derulându-se normal, ca și în orice alt oraș european.
În autobuz, oamenii se ridică respectuos pentru a da locul persoanelor în vârstă sau femeilor însărcinate (lucru care pe la noi s-a cam uitat) iar transportul în comun este unul extrem de civilizat și de bine pus la punct.
În urmatoarele secțiuni va prezentăm câteva obiective pe care le-am vizitat în cursul șederii noastre la Atena, și pe care vi le recomandăm călduros.
Muzeul Național de Arheologie
Este situat pe bulevardul Oktovriou la adresa: 28is Oktovriou 44, Athina 106 82, Grece
Muzeul include colecții de artefacte grecești începând cu epoca preistorică și până în zilele noastre.
Nu am să vă plictisesc cu prea multe detalii. Destul să vă spun că aici puteți vedea în realitate mai toate statuile și artefactele grecești și egiptene văzute în cărțile de istorie din școala generală și din liceu.
În muzeu fotografiatul este permis, așadar iată în continuare câteva imagini ale celor mai renumite artefacte:
Un loc special între artefactele expuse la acest muzeu îl are renumitul mecanism din Antikythera. Este și principalul motiv pentru care mi-am dorit să vizitez muzeul.
Mecanismul din Antikythera
Am citit destule despre acest mecanism descoperit în largul insulei Antikythera în anul 1900.
Este primul calculator mecanic din lume, fiind realizat în anul 205 înainte de Cristos.
Mulți au afirmat că mecanismul este cu mult prea avansat pentru acele timpuri, emițând tot felul de teorii, unele de-a dreptul fantastice, legate de proveniența acestui artefact.
Gradul de sofisticare mecanică este echivalent cu al unui ceas elvețian din secolul al XIV-lea fiind greu de explicat pentru tehnologia disponibilă la acea vreme.
Mecanismul este expus într-o sală specială, într-o caseta de sticlă care include și un dispozitiv holografic prismatic. Astfel, din interior este proiectată, alături de artefactul original, o animație tridimensională care descompune dinamic mecanismul în părțile componente care au fost descoperite.
Filmul următor prezintă acest uimitor mecanism, așa cum este el expus.
Sunt prezentate de asemenea câteva replici moderne ale mecanismului.
În fapt mecanismul reprezintă o tentativa mecanică de a rezolva problema corespondenței dintre calendarele egiptean si grecesc (pe o parte a mecanismului), utilizate probabil în paralel la data realizării sale, cu poziția semnelor zodiacale în funcție de data din calendar (pe cealaltă parte a mecanismului).
Intreg ansamblul trebuie să fi fost îmbinat într-o cutie de lemn, care s-a pierdut în timp, pentru a putea fi purtat în călătorii.
Dealul Acropole și Parthenonul
Probabil că Atena nu ar exista turistic fără acest simbol formidabil care este dealul Acropole (din greacă „oraș ridicat”) cu clădirea Parthenon-ului construită în vârf.
Clădirea Parthenon-ului, definitorie pentru grecia antică, simbol al primei democrații inventate de oameni, străjuiește de la înălțime orașul.
Sub Acropole, Atena se așterne în lung și în lat, un labirint de stradute si de clădiri albe, mici și neregulate, ce se întind cât vezi cu ochii.
Urcarea pe Acropole necesită câteva pregătiri, în funcție de sezon.
Vara probabil că este atât de cald încât fără pălărie și multă apă faci sigur insolație.
Cum noi l-am vizitat însă toamna târziu, nu ne-am bătut prea mult capul cu asta. Ba a trebuit să ne îmbrăcăm destul de gros pentru a face față vântului și temperaturii destul de scăzute (5-6 grade Celsius) din acea zi.
Indiferent de sezon însă, așa cum v-am sfătuit și în alte situații, este indicat să cumpărați online, de exemplu de pe Trip Advisor, un bilet „Skip the Line” ce poate fi ridicat înainte de urcare de la unul din birourile turistice din zonă. Asta vă ferește de statul la coada, atât la bilete cât și la poarta de acces pe Acropole. În sezon se poate aștepta și câteva ore, iar diferența de preț este perfect justificată.
Drumul catre Parthenon șerpuiește pe panta sudică, mai întâi pe lângă Teatrul lui Dionysos Eleuthereus, apoi pe lângă o cisternă bizantină și ajunge deasupra Teatrului Odeon al lui Herodes Atticus. Acesta din urmă este perfect restaurat, găzduind și astăzi evenimente culturale.
Cărarea urcă apoi spre dreapta către treptele intrării principale, Propilea, terminată în anul 432 înainte de Cristos, cu puțin înainte de izbucnirea războaielor peloponeze. Intrarea a fost construită de arhitectul Mnesicles.
După trecerea pe sub poartă se ivește imediat pe partea dreaptă, clădirea masivă a Parthenonului.
Aflat în curs de restaurare de vreo 30 de ani deja, Parthenonul a fost construit în vremea lui Pericle (sec. V înainte de Cristos) de arhițectii Kallikrates si Iktinos, în cinstea zeiței Atena. Reprezintă și astăzi o minune arhitectonică, fiind în fond un imens puzzle tridimensional ce trebuie cu migală pus la loc.
În cursul restaurării, toate artefactele descoperite pe Acropole au fost conservate și sunt expuse în cadrul Muzeului Acropole pe care îl prezentăm în secțiunea următoare.
Muzeul Acropole
Construcția noului Muzeu Acropole a început în anul 2003, iar 6 ani mai târziu acesta și-a deschis porțile.
Îndelung tergiversată, în stilul tipic balcanic (prima tentativa datează din anul 1976), construcția a fost totuși finalizată în anul 2009 pe fonduri europene!! dupa un proiect al arhitectului elvețian Bernard Tschumi și este, după părerea mea, cel mai frumos și modern muzeu pe care l-am vizitat până acum.
Construit deasupra unor vestigii antice, majoritatea podelelor interioare sunt realizate din sticlă, pentru a permite vizitatorilor să vadă structurile arheologice de dedesupt.
Ambianța interioară este fabuloasă, construcția imitând în proporții și poziționare clădirea Parthenon-ului. Ultimul etaj este în întregime realizat din sticlă, reprezentând în interior o copie la scara de 1:1 a basoreliefurilor și statuilor de pe fațadele Parthenon-ului.
Interesant la ultimul nivel al muzeului, este faptul că prezentarea basoreliefurilor ce au împodobit pereții exteriori ai Partenon-ului este realizată în paralel cu descrierea tehnicii prin care acestea au fost furate de catre britanici cu peste 200 de ani în urmă.
Practic, lordul Elgin a fost însărcinat la acea dată, în timp ce Grecia era sub ocupație otomană, să desprindă aceste basoreliefuri și alături de sute de alte statui să le trimită în Anglia.
Și astăzi există o dispută diplomatică între Grecia și Marea Britanie având ca obiect returnarea acestor basoreliefuri către statul elen, acesta considerand că au fost furate în perioada colonială a Marii Britanii.
Cartierele Plaka și Monastirakis
Cartierul Plaka este ceea ce s-ar numi „cartierul premium” din Atena.
Plaka începe chiar de sub Acropole și se întinde până la stația de metrou Monastiraki și Piața Syntagma. Cea mai importantă arteră e strada Adrianou.
Cartierul chiar merită vizitat și bătut cu piciorul. Este poate singurul loc din capitală care iți mai amintește de Grecia.
La tot pasul sunt cârciumi cu mese în stradă. Se cântă bouzouki, se mănâncă bine, deși destul de pipărat pentru standardele Greciei.
Există și câteva străzi cu magazine pitorești, de unde poți să cumperi tot anul diverse obiecte hand-made, dar și destule chinezisme.
Cartierul Monastirakis, învecinat cu Plaka este un cartier „de tranzitie” între elitistul Plaka și ghetoul urban din centrul Atenei.
Este cartierul magazinelor, un fel de bazar destul de civilizat, unde diverși comercianți își etaleaza produsele. Veți găsi în aceste magazine atat produse de arta originale, cât și nelipsitele chinezării.
Mai este și cartierul localurilor de noapte și al grădinilor sau restaurantelor suspendate. Aproape toate hotelurile din zonă au câte un restaurant închis cu pereți de sticla la ultimul etaj (desigur cu prețuri destul de pipărate).
Concluzii și recomandări
Atena este o capitală europeană ce merită vizitată în special pentru trecutul său arheologic.
După experiențele avute în această călătorie, recomandarea mea este să porniți la drum fără prea mari așteptări.
Să nu vă așteptați cumva ca stelele de clasificare ale diferitelor hoteluri să fie respectate! Așa ceva nu prea se întâmplă în Grecia în general, darămite în Atena.
De asemenea evitati pentru cazare cartierele centrale ale orasului, cu exceptia Plaka (unde cazarea este foarte scumpă) și eventual Monastirakis. Altfel sincer, nu veți putea ieși pe stradă noaptea.
O cazare într-un cartier mai îndepartat de centrul orașului, dar curat, eventual într-un apartament închiriat este mult mai indicată. Oricum cu metroul se ajunge rapid în centru.
Mergeti la Atena pentru istorie și numai atat! Nu veți fi dezamăgiți. La fel ca și în cazul Italiei, multitudinea de sit-uri sau muzee vă vor răsplăti așteptările.
În rest, călătoriți cât mai modest îmbrăcați, fără bijuterii la vedere și cu rucsacul în față în mijloacele de transport pentru a vă feri de inevitabilii hoți de buzunare.
Calătorie liniștită și vă aștept cu comentarii, dacă aveți și alte impresii legate de Atena!
Ultima modificare: 6 mai 2019
